Furiile naturii, spaimele agriculturii

 

Anii buni pentru agricultură ȋn România s-au cam redus.

 

Cei care urmăresc evoluţia climei şi sunt specializaţi, ne previn că “Fenomenele meteorologice extreme vor fi din ce ȋn ce mai multe. Schimbările climatice ȋn România nu sunt o glumă. Fenomenul de adaptare devine o necesitate, pentru că altfel nu vom putea supravieţui.” Ion Sandu – fostul director general INMH România.

Ne ȋntâlnim tot mai des cu extreme date de schimbările climatice, cum ar fi:

  • temperaturi extreme (fie prea frig, fie prea cald), ȋntr-o succesiune foarte rapidă, ceea ce duce la dereglarea majoră a metabolismului plantelor şi la apariţia unor fenomene multiple;
  • temperaturi scăzute ȋn perioada când pomii sunt ȋn floare sau cu fructele abia formate, ȋnsoţite de ploi reci şi vânturi puternice care pot duce la distrugerea totală a recoltelor ȋn pomicultură; acelaşi aspect afectează grav culturile viticole, legumele plantate/semănate deja ȋn câmp şi altele;
  • temperaturi foarte ridicate, asociate cu umiditate atmosferică scăzută şi vânt, care duc la uscarea polenului, pistilului şi reducerea polenizării şi fecundării până la compromiterea totală a culturii;
  • apariţia grindinei ȋncă din iarnă şi ȋn zone ȋn care acum 15-20 ani nu apărea nici ȋn vară;
  • descărcări ale norilor ȋn cantităţi foarte mari pe o durată foarte scurtă, pe zone restrânse, generând eroziune de suprafaţă, formarea crustei, transferul rapid şi nedorit al unor produse către rădăcini (erbicide), băltiri ş.a., ȋn timp ce ȋn zone alăturate nu plouă deloc;
  • radiaţiile sunt din ce ȋn ce mai puternice (indice UV 9 ȋn luna aprilie sau ȋnceput de mai) generând arsuri majore ale ţesuturilor frunzelor, tulpinilor tinere şi mai ales fructelor pe care se instalează foarte multe boli, dar care generează imposibilitatea de a le controla.

O atenţionare specială trebuie făcută privind interpretarea temperaturilor, atât a celor scăzute cât şi a celor ridicate, astfel: temperaturile scăzute, chiar dacă au valori pozitive, dacă bate vântul şi este umiditate ridicată la suprafaţa solului, temperaturile percepute sunt mult mai mici; de exemplu la o temperatură de 1°C si vânt de 42 km/h şi umiditate atmosferică de 97%, temperatura percepută este de -9°C şi plantele se vor comporta ȋn consecinţă (ȋn acord cu temperatura percepută); şi mai edificator: la o temperatura de 5°C, cu vânt de 100 km/h şi umiditate atmosferică de 97%, temperatura percepută de organismele de la suprafaţa solului va fi de -17°C, cu toate consecinţele de rigoare.

Cum ne putem adapta?

Un rol important ȋl are alegerea speciilor şi apoi soiurilor pretabile pentru un anumit areal.
Ȋn al doilea rând, va trebui să concepem tehnologii care să rezolve mai multe aspecte, câteva dintre ele fiind menţionate mai jos:

1. Nutriţie echilibrată, care să mărească rezistenţa plantelor la toate formele de stres, abiotic şi biotic.

O fertilizare de bază ȋn care se va avea ȋn vedere să se evite nutriţia excesivă cu azot, să se disponibilizeze suficient fosfor şi potasiu, dar şi oligoelemente precum calciul, magneziul, sulful, fără a neglija microelemente precum: cupru, mangan, zinc, fier, bor, molibden, va putea creşte rezistenţa naturală a plantelor la factori climatici neprielnici.
Spre exemplu: fosforul (asigură transferurile energetice), potasiul (măreşte concentraţia sucului vascular), borul (reduce numărul de nuclei de condensare), magneziul (măreşte numărul grăunciorilor de clorofilă şi diminuează oxidările), cuprul (reduce oxidările şi primele infecţii cu boli bacteriene sau criptogamice) sunt componenţi care măresc rezistenţa la temperaturi scăzute, dar şi la temperaturi ridicate.
Ȋn fapt, fiecare element nutritiv, ȋn dozele necesare specifice speciilor diferite, dar diferite şi ȋn funcţie de soi, direcţie de producţie, poate să contribuie la creşterea rezistenţei la factorii de stres.

2. Alegerea şi aplicarea corectă a produselor de protecţia plantelor

Produsele de protecţia plantelor acţionează ȋn marea lor majoritate preventiv şi asupra unui grup de agenţi de dăunare.
Uneori, efectele colaterale ale acestora pot duce la micşorarea rezistenţei la unii factori de stres abiotic. De exemplu: majoritatea triazolilor slăbesc rezistenţa plantelor la secetă sau temperaturi scăzute, putând avea efecte negative majore, mai ales dacă se corelează cu o nutriţie defectuoasă (malnutriţie şi subnutriţie).
Pentru remedierea unor asemenea aspecte, există soluţii prin care se pot adăuga la tratamente fie produse cu efect cumulativ direct asupra sănătăţii plantelor sau produse foliare cu efect direct privind creşterea rezistenţei plantei sau cu efect sinergic/complementar cu produsele specifice de protecţia plantelor.

3. Conceperea / alegerea unor soluţii pentru tratamente foliare cu fertilizanţii speciali şi bioregulatori

Fertilizanţii foliari trebuie să aibă conţinutul de macro, micro şi oligoelemente specifice speciei pentru care sunt folosite şi fazelor de vegetaţie. Ȋn acelaşi timp, trebuie evitate produsele cu un conţinut ridicat de clor, sodiu sau ale elemente dăunătoare plantelor. Aplicarea incorectă a acestor produse poate duce la rezultate contrare scopului, dacă nu se ȋnţelege exact nevoia plantelor.
Produsele bioregulatoare sau bioactive au un rol din ce ȋn ce mai important ȋn noile tehnlogii adaptate schimbărilor climatice.
Este foarte important ca plantele să-şi formeze rapid un aparat radicular puternic pentru a rezista mai bine şi la secetă, dar şi la băltiri sau pentru a reface aparatul aerian atunci când acesta este afectat.
Dezvoltarea unui aparat aerian capabil să ȋnfrunte toate vicisitudinile date de schimbările climatice, presupune şi existenţa unor substanţe bioactive care să protejeze ţesuturile ȋmpotriva temperaturilor extreme, radiaţiilor extreme, precum şi ȋmpotriva presiunii agenţilor de dăunare.

 

Pentru exemplificare privind produsele speciale Naturevo care susţin plantele ȋn “lupta” cu factorii de mediu nefavorabili, enumerăm câteva produse:
– pentru nutriţie echilibrată: ȋngrăşămintele de sol NOVATEC® CLASSIC, NGOOO diverse formule, AMOSULF NG, CALCIPRILL® ş.a;
– pentru nutriţie foliară şi stimulare: CODICEVO, MATUREVO, ENERGEVO, FINALEVO, REZISTEVO, FIGHTER PHOS, EVOBOR, MICROFORT;
– stimulatori: ROOTIP, KERAFOL, KERAMIN K, ALGIFORTE;
– pentru prevenirea şi controlul agenţilor de dăunare: MATRINAL B, MATRIFRUIT, TUTAFORT, COPFORT, OVIPRON TOP, ALTOSAN, DEFFORT, GAREX B.

Soluţii pentru a preveni şi diminua efectele negative ale schimbărilor climatice există; trebuie doar ca fermierii să fie pregătiţi să introducă ȋn tehnologii şi aceste soluţii.

Share This

naturevo_wp